PUR
si simplu a plecat! Un parlamentar umanist de Arad
a trecut la PSD, de groaza taranistilor
Deputata
de Arad Mihaela Murariu Mandrea a oficializat, ieri,
trecerea la PSD.
Ea declara de la bun inceput ca nu goana dupa putere
a smuls-o din randurile PUR,
ci vechi traume din copilarie: "Bunicii mei au
fost taranisti, iar apartenenta la acest partid le-a
adus numai suferinte. Eu am plecat din PUR fiindca
am vazut cum umanistii deschid usa taranistilor. Nu
vreau sa retraiesc amintirile neplacute despre trecutul
stramosilor mei", a explicat Mandrea.
Parlamentarul ales pe listele PUR Arad crede ca era
firesc sa treaca la PSD "fiindca tatal meu m-a
educat ca un baiat si mi-a spus sa nu ma ridic niciodata
de la masa rotunda a cavalerilor".
Formatiunea lui Dan Voiculescu a pierdut, in viziunea
Mihaelei Mandrea, toti intelectualii din pricina migrarii
partidului catre centru-dreapta.
Ea declara, putin cabotin, ca "va trebui intr-un
an sa muncesc in PSD cat am lucrat in cei opt ani
de PUR", nefacand un secret din faptul ca
isi doreste un nou mandat in parlament. "Vreau un al doilea si chiar un al treilea
mandat, fiindca ma consider un parlamentar profesionist.
Un parlamentar se formeaza greu", declara
Mihaela Murariu Mandrea.
Aceasta afirma ca este dispusa sa inceapa de la munca
de jos in PSD si ca nu a emis nici o pretentie la
inregimentarea in formatiunea condusa de Adrian Nastase.
Presedintele PUR Arad, Lia Ardelean, nu a atacat-o
in nici un fel pe fosta colega de partid, la aflarea
vestii migrarii catre PSD.
Mandrea afirma, la randul sau, ca presedintele PUR
Arad ii este in continuare aproape, fara a pastra
aceasta apreciere in cazul deputatului Nicu Cojocaru,
lider marcant al umanistilor aradeni.
Ruperea aliantei intre PSD si PUR a inceput la Arad,
lucru recunoscut si de Mandrea, care a spus ca prin
trecerea la partidul de guvernamant "s-a inchis
cercul".
Presedintele PSD Arad, Dorel Popa, afirma, fara rezerve,
ca neintelegerile dintre cele doua formatiuni politice
au pornit de la destituirea unui medic din structurile
Directiei de Sanatate Publica Arad, care era in acelasi
timp membru PUR. "Umanistii s-au suparat si au rupt protocolul",
a spus Popa.
Ex-deputatul PUR Mihaela Murariu Mandrea crede ca
actul de colaborare a fost incalcat la presiunile
"noului deputat venit in PUR, caruia nu vreau
sa ii dau numele (Nicu Cojocaru - n.r.). El e vinovat
de ruperea protocolului local", declara Mandrea.
Din cauza acestuia, mai spune deputata, vizitele in
Arad se rarisera in ultima perioada. "Mi se
interzisese sa mai vorbesc, lucru valabil si in cazul
d-nei Lia Ardelean. De asemenea, mi se interzisese
sa vin in Arad. E aberanta aceasta interdictie de
a-ti desfasura activitatea pentru care ai fost ales",
afirma parlamentarul. Ea se plange ca exilul nu a
fost placut si ca in toata aceasta perioada, dorind
sa respecte disciplina de partid, s-a refugiat in
judet. aM-am ocupat de orasul Lipova si acum nu imi
pare rau", a mai spus Mihaela Murariu Mandrea.
Actualul deputat PSD crede ca "PUR a plecat
de la putere ca sa nu raspunda", sustinand
ca "eu am venit la PSD ca sa imi asum raspunderea".
Cosmin
Lungu - Ziua de Vest
Deputatul
Ioan Bivolaru a desfiintat Sindicatul Taximetristilor
Sindicatul
Taximetristilor a fost desfiintat in cursul zilei
de, astfel ca toti cei de membrii cotizanti ai acestei
organizatii au ramas pe dinafara.
In locul sindicatului a luat fiinta, tot ieri, filiala
Arad a Camerei Nationale a Taximetristilor din Romania.
Cu aceasta ocazie, la Arad a sosit presedintele Camerei
Nationale a Taximetristilor din Romania, deputatul
Ioan Bivolaru. Astfel ca o parte din fostii membri
ai Sindicatului Taximetristilor s-au reunit si au
ales noua conducere a Camerei Nationale a Taximetristilor
din Arad.
In urma alegerilor, Camera Nationala a Taximetristilor,
filiala locala, este condusa de fostul lider al Sindicatului
Taximetristilor, Daniel Tomuta, iar in functia de
vicepresedinte a fost ales Dan Vasiloiu. "Noul organism este compus, in momentul de
fata, din 50 de membri, dar ii asteptam pe toti taximetristii
care doresc sa se inscrie. Este foarte important de
stiut faptul ca oricine doreste sa se faca taximetrist
are nevoie de recomandare de la noi, fara aceasta
recomandare nu ii va fi acceptat dosarul"-
ne-a declarat Daniel Tomuta, liderul filialei aradene
a Camerei Taximetristilor.
In alta ordine de idei, in viitorul apropiat toti
taximetristii vor trebui sa fie membrii acestei camere.
In municipiul Arad exista 700 de persoane care practica
taximetria. Desi normele metodologice ale Legii Taximetriei
nu sunt inca cunoscute, exista multe voci care spun
ca vor exista schimbari majore, de la limitarea numarului
de taximetre pana la vopsirea masinilor in galben.
Cert este faptul ca decizia privind stabilirea numarului
de persoane care pot practica aceasta meserie va fi
luata de catre autoritatile locale. "Camera Nationala a Taximetristilor a reusit
pana acum sa infiinteze filiale in 27 de judete. Mai
avem de deschis doar 13 filiale. Prin acest organism
dorim - sa facem tot posibilul ca serviciul de taximetrie
sa se desfasoare in spiritul legii, le un nivel european"-
a declarat Ioan Bivolaru, presedintele Camerei Nationale
a Taximetristilor.
Simona
Valan - Agenda zilei
Profesorul
urias
Ghita
Muresan in mijlocul tinerilor baschetbalisti aradeni Scoala de baschet
Bombers din Arad, infiintata de un grup de iubitori
ai baschetului in frunte cu celebrul antrenor Dragan
Petricevic, a implinit un an. Cadoul aniversar facut
de conucerea scolii pentru micutii care invata tainele
aruncatului mingii la cos a fost unul pe masura: celebrul
Ghita Muresan, cel mai cunoscut reprezentant al baschetului
romanesc, a venit la Arad pentru a-i incuraja pe micii
baschetbalisti. Gigantul din Carpati a "furat"
tainele baschetului Sala Sporturilor "Victoria" din
Arad a gazduit ieri intalnirea lui Ghita Muresan cu
micutii cursanti ai scolii de baschet Bombers.
Dragan Petricevic, sufletul intalnirii, i-a adus pe
parchetul salii sporturilor si pe componentii echipei
pe care o antreneaza acum, Asesoft Ploiesti, participanta
la un turneu al Cupei Romaniei la Arad.
Prima parte a intilnirii a cuprins un dialog neconventional
dintre copii si Ghita Muresan. Marele jucator a raspuns
fara ezitare la toate intrebarile ce i-au fost puse.
Copiii au aflat astfel ca Muresan a "furat"
tainele baschetului de la marii jucatori pe care
i-a intalnit in cariera. "La un meci de baschet, sa inveti ce este
bun. Ceea ce imi place si ce mi-ar fi bun in baschet.
Ceea ce am invatat, am invatat furand de la altii.
Mergeam la antrenament si exersam ce am vazut bun
la alti jucatori"- a explicat Marele Ghita,
care a amintit firesc citeva nume de legenda din NBA,
cum ar fi Kareem Abdul Jabbar sau Shaq si Patrick
Ewing, dar si numele romanului Sorin Ardelean care
ii placea cum arunca la cos. Munca, secretul reusitei in baschet Ghita Muresan a facut o adevaratra pledoarie pentru
munca. Muresan a explicat ca in NBA, o echipa se construieste
de obicei in jurul unui jucator de superclasa si al
altor 2-3 jucatori de mare valoare. "Daca nu ai valori individuale nu poti sa
ai succes"- a spus Ghita Muresan. "O valoare nu se formeaza peste noapte. Este
nevoie de foarte multa munca. Nu ajunge doar talentul.
In baschet trebuie sa muncesti foarte mult",
a precizat marele jucator, completand ca prin munca
poate fi descoperit si un talent care nu s-a manifestat
la inceput.
Insa multi jucatori talentati s-au pierdut pentru
ca nu au muncit destul.
Ghita Muresan a condus personal un antrenament pentru
micii baschetbalisti.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
La
Galeria Delta Povesti marocane
Unul
din cele mai semnificative lucruri pe care trebuie
să le stie orice vizitator al expozitiei de la
Galeria DELTA a celor doi marocani este ca arta
plastica este foarte tanara in Maroc - ea nu are decat
50 de ani.
Datorita interdictiilor religioase, marocanii nu au
avut voie sa se exprime plastic timp de atatea secole.
(Unuia din cei doi artisti - Abdullah Anourik - propriul
sau tata i-a distrus lucrarile de sculptura!).
Singurele "supape" artistice erau
dansul si cantul popular si in arhitectura - ornamentele.
Asadar, privind lucrarile lui Abdullah Anourik, ganditi-va
ca sunt realizate de unul din cei care au impus figurativul
in arta marocana!
Lucrările lui Brahim Adnor - sinuoase caligrafii
din scrierea aramica - sunt mai obisnuite pentru pictura
mrocana, fiind mai usor acceptate de rigorile Coranului.
Pictura a patruns in Maroc sub influenta lui Delacroix
si a pictorilor spanioli.
Drumul a fost deschis de cei care pictau portretele
regilor acestei tari, pentru care se facea o exceptie
de la regula.
Primele scoli de arta plastica au aparut in anii 1940
- ’50, apoi francezii au creat scoli de arta la Casablanca
si in alte orase.
Arta a mai cunoscut o inflorire in Maroc si prin faptul
că, la mijlocul secolului trecut, familiile burgheze
marocane isi trimiteau copiii la studii in Europa.
Din punct de vedere politic, regimul care a incurajat
cel mai mult arta a fost cel al regelui Hassan II,
un impatimit colectionar de arta.
Tot el a infiintat si Asociatia Nationala a Artistilor
Plastici din Maroc.
Ceea ce mai trebuie spus despre cei doi artisti este
că amandoi sunt berberi (populatia băstinasa
din Africa de Nord). Ei isi spun amazigh, ceea ce
inseamnă om liber.
L-am intrebat pe Abdullah Anourik care e religia lor.
Am aflat ca, la origini, este o religie apropiata
africanilor negri, insa multi berberi au fost fie
iudaizati, fie crestinizati, fie au imbratisat religia
musulmana.
Ca o curiozitate (care, desigur, nu da intreaga dimensiune
a unei identităti culturale), dupa calendarul
berber, acum nu suntem in anul 2003, ci in 2953.
Noul an berber nu incepe la 1 ianuarie, ci pe 13 ianuarie.
Acestea sunt doar cateva din fascinantele povesti
ale celor doi artisti marocani care expun la Galeria
Delta.
Si mai sunt si altele, insa multe din ele sunt spuse
chiar pe panza, sub ochii oricui are curiozitatea
sa le vada.
Catalina
Latu - Adevarul
Tabara
de pictura Dorobanti – august 2003
La
Casa Malteza, administrata de sotii Almasi din
Dorobanti se perpetueaza un eveniment.
E vorba de un experiment care dobandeste un caracter
peremptoriu datorita dragostei lor pentru arta.
Tabara de pictura si sculptura se afla la cea de a
treia editie.
La vernisajul de miercuri, 3 septembrie, orele 17,
am asistat la o desfasurare ampla de forte artistice
prin simezele expuse de artisti tineri sau maturi
care timp de doua saptamani au lucrat cot la cot sub
directia pictorului Lucian Cociuba.
Ei se numesc Toma Diana si Petre Slavenka din Timisoara,
Gnandt Janos din Bekescsaba si Kiss Istvan din Lokoshaza,
Ungar Nicolae din Resita, Mihai Pacurar, More-Saghi
Annamaria, Balea Maria, Cociuba Czank Veronka, Lucian
Cociuba, Laszlo Babocsik, Veronica Dragomir, Zoe Eisele
Szucs, Felicia Beldean-Lacsany.
Au fost prezentati la modul profesionist de Zoltan
Banner, critic si istoric de arta, fost redactor la
revista Utunk, din Cluj si Janos Szekernyes, ziarist,
critic de arta si presedinte al UAP Timisoara.
In cuvantul lor, cei doi critici au aratat prin ce
se identifica tabara Dorobanti de celelalte existente
deja in Transilvania.
Interferentele culturale romano-maghiare fac sa se
vorbeasca aici un limbaj universal, al culorii si
formelor.
Semne, obiecte, simboluri, chipuri omenesti, imagini,
privelisti si sentimente, legate de acest loc si de
acesti oameni, putin izolati de restul lumii, intr-un
univers rural in curs de schimbare, dar parca indiferent
la problemele tranzitiei, iata o posibila definire
a muncii individuale, dar si in comuniune care caracterizeaza
un cronotop spiritual ce incepe sa prinda contur.
Senzatia pe care o ai privind lucrarile este ca tabloul,
peisajul exista deja in spatiu (asemeni statuii din
blocul de marmura) iar artistul nu aduce decat rama
sau soclul viziunii sale inefabile.
O trupa atat de anarhica in aparenta, prin individualitatile
si personalitatile atat de diferite care o formeaza,
artisti romani, maghiari sau sarbi au rupt in aceasta
perioada monotonia verii pentru a se dedica trup si
suflet trairii in stup, intr-o fictiune comuna.
Fiecare cu personalitatea sa si cu modul propriu de
a se manifesta si de a construi o viziune, ei au in
comun un spatiu, poate aceleasi pasiuni, tatonari,
se studiaza reciproc si consuma un vis, o mica nebunie
comuna, un experiment solidar.
Care in timp se consolideaza si va genera in viitor
o expozitie permanenta si, probabil, unul sau mai
multe albume care vor aduna intr-un ghem toate realizarile
coloniei.
Pentru ca artistii, - multi dintre ei revin in aceasta
atmosfera pentru a doua sau a treia oara,- incep sa
isi dispute cuceririle, sa le apere cu propriul penel.
Din modul cum a fost organizata tabara si banchetul
final se vede o comunicare la cote superioare si o
satisfactie a participarii.
Toate acestea, in ambianta casei malteze si a unor
oameni care isi pun amprenta artistica asupra
unor locuri ce incep sa iasa din monotonia provinciei
si a anonimatului.